Home Interviurile Glare „Purtăm cu noi Lumina pe care o transmitem mai departe”

„Purtăm cu noi Lumina pe care o transmitem mai departe”

* dialog cu prof. univ. Daciana Brănișteanu, coordonatorul Clinicii de Dermatologie din cadrul Spitalului CFR, cadru didactic la UMF „Grigore T. Popa” Iași, fondatorul multor manifestări medicale de elită

165
0

Și-a dedicat viața frumosului și iubirii de oameni, cu încrederea că toți pașii îi sunt îndrumați de o forță divină în care crede fără putere de tăgadă. Este un medic de succes, un profesor remarcabil, un mentor și un profesionist desăvârșit, de numele căruia se leagă multe realizări. Dacă ar fi să amintim doar îndrumările oferite studenților în toți anii de carieră, lucrările semnate și publicate în ediții de prestigiu, apartenența la asociații și organizații medicale naționale și internaționale care, dincolo de proceduri, stabilesc planuri de terapie pentru bolnavi, și tot ar fi prea puțin pentru a crea un portret al medicului Daciana Brănișteanu, profesor universitar la UMF „Grigore T. Popa”, șeful Clinicii de Dermatologie din cadrul Spitalului CFR Iași și fondatorul Primăverii Dermatologice Ieșene, o manifestare națională cu participare internațională care de 12 ani reunește la Iași cei mai buni specialiști în domeniu din lume. Un CV fabulos, completat de un tablou al omului care a crezut în toate ideile avangardiste pe care le-a lansat în carieră. De această dată, ne-am dorit să stăm de vorbă cu femeia Daciana Brănișteanu, omul din spatele halatului alb în dreptul căruia sunt cuprinse toate aceste realizări.

Ca în fiecare an, dedicăm luna martie tuturor doamnelor și domnișoarelor cu rezultate deosebite în ceea ce fac. Tuturor le dorim să aibă o viață frumoasă, să își împlinească toate visele și să aducă mereu bucurie în jur.

– Am făcut deja o scurtă prezentare, în urma căreia vine și o întrebare oarecum anticipată – cine este Daciana Brănișteanu?

– (zâmbește lung și oarecum întrebător) Continuu să mă descopăr și sunt convinsă că până voi pleca într-o altă lume voi afla multe lucruri despre mine, voi fi conștientă de alte valențe. La maturitatea pe care o trăiesc plenar acum sunt mai aproape ca oricând de echilibru, care a venit la pachet cu anii în care am încercat să-l stabilesc în ceea ce privește viața personală și cea profesională. Nu aș putea vorbi doar despre Daciana Brănișteanu ca medic, profesor, key opinion leader, așa cum sunt cunoscută, luptătorul pentru mai bine în medicină și în învățământul superior medical.

– Îmi doream un astfel de răspuns pentru că astfel pot schimba registrul, intrând ușorușor în cel personal, unde tablourile se dezvăluie poate mai greu. Ce faceți atunci când nu sunteți medic?

– Sunt mereu o mare surpriză pentru cei din jurul meu, dar și o provocare. Sunt Scorpion, o zodie pe care multă lume o admiră. Cel puțin așa spun… Suntem percepuți drept persoane răzbătătoare, tăioase, severe – o atitudine bună, dar de care nu mereu sunt mândră, în ciuda aparențelor. Am văzut Scorpioni de toate felurile, este o zodie care lasă semne serioase asupra caracterului. Sunt amprente care pot fi modificate prin educație, dacă le conștientizezi, și prin credință, dar tot rămân. Mai cred că suntem persoane extrem de plăcute în anumite circumstanțe, pe care oamenii vor să le aibă în preajmă, dar uneori și greu de suportat… Când fac aceste afirmații mă gândesc la soțul meu (prof. univ. dr. Daniel Brănișteanu – n.r.), o persoană demnă de admirat care mă face să o iubesc și mai mult pentru că mi-a oferit echilibru. Eu sunt foarte temperamentală. Greu îmi găsesc un echilibru și atunci când iubesc, când sunt fericită, dar și când sunt mâhnită.

Secretul meu este unul simplu – sunt fericită atunci când muncesc! Îmi place absolut tot ce fac. Atunci când tratez un bolnav mă bucur pentru că îl pot ajuta și pleacă mai fericit din cabinetul meu. Eu cred în oamenii care vin lângă tine măcar și doar pentru o clipă de odihnă, care se bucură de prezența mea, de ceea ce fac”

– Ați atins un punct sensibil pentru fiecare dintre noi, echilibrul. Stăpâniți poate o magie…

– Da, credința în Dumnezeu, am o legătură strânsă cu Divinitatea. Mi-am modelat caracterul încă din timpul facultății, iar în centrul vieții mele îl am mereu pe Dumnezeu. Biblia este înaintea oricărei alte cărți din viața mea, este cartea esențială a parcursului meu personal. Fie că sunt la un moment de răscruce sau la unul de mare fericire ori de tristețe, îmi amintesc că niciodată nu sunt singură. Dumnezeu a creat nu ființe perfecte, ci perfectibile, iar dacă îmi întorc ochii către El voi afla și ce pot schimba în viața mea ca să mă fiu bine în special cu mine.

– Îl aveți mereu alături, i-ați simțit ocrotirea.

– Da, a fost mereu acolo, dar am conștientizat acest lucru abia la vârsta de 26-27 de ani, când l-am lăsat să intre în viața mea. Divinitatea este mereu acolo și doar de noi depinde dacă îi permitem ajutorul sau mergem pe un drum greșit, împinși de orgolii, de viață, apoi ne plângem că ne este greu.

– Zugrăviți lumea în tablouri cu tușe blânde, pe care fiecare dintre noi l-am putea realiza dacă am fi atenți la sufletul nostru, la trăiri, la ceea ce facem pentru cei din jur. Vă place foarte mult frumosul. Cred că nici meseria (medic dermatolog – n.r.) nu a fost întâmplător aleasă.

– Universul pe care l-a creat Dumnezeu este minunat, de aici înclinația pentru frumos. Eu trăiesc cu deplina convingere că tot ce este lăsat de Divinitate este într-o armonie completă. Este doar Lumină și frumusețe. Umbrele care vin pun în valoare frumusețea, iar urâtul este absența esteticului așa cum cred că întunericul este absența Luminii. Nu Dumnezeu a creat urâtul și Întunericul, ci au apărut atunci când frumosul și Lumina au fost alungate din viața oamenilor și din Univers. Din această cauză, oamenii care îl poartă pe El în suflet găsesc ceva frumos în orice.

„Oamenii te urmează dacă ai capacitatea de a te sacrifica pentru ei, dacă te pui pe tine înaintea interesului lor personal”

– Este minunat să putem trăi cu astfel de sentimente, dar nu mereu este ușor. Trăim într-o cultură toxică, lucru care se poate vedea cu ochiul liber, în care este tot mai greu să-ți păstrezi echilibrul. Dvs cum reușiți?

–  Eu am fost binecuvântată din toate punctele de vedere. Pe deoparte, bagajul pe care Dumnezeu l-a pus în mine este unul generos și sunt conștientă de aceste daruri. Nu o spun ca o laudă, ci ca o datorie. Sunt perfect încredințată de faptul că mult ai primit, mult trebuie să dai mai departe. Când am conștientizat cât de multe mi-a oferit soarta, am înțeles, cu bucurie ce mare datorie am. În acest Univers, a întoarce cuiva Lumina din sufletul tău este o bucurie. Nu este o obligație, nu este o oboseală, ci doar o plăcere. Secretul meu este unul simplu – sunt fericită atunci când muncesc! Îmi place absolut tot ce fac. Atunci când tratez un bolnav mă bucur pentru că îl pot ajuta și pleacă mai fericit din cabinetul meu. Eu cred în oamenii care vin lângă mine măcar și doar pentru o clipă de odihnă, care se bucură de prezența mea, de ceea ce fac. Noi suntem doar niște vase care purtăm Lumina pe care o transmitem mai departe. De multe ori sunt un canal, accept cu mare larghețe să curgă energia prin mine, este mare lucru să fii intermediar între Divinitate și cei din jur, să porți Lumina cu tine. Cel de Sus își vede de planul Lui, noi trebuie doar să-l urmăm. Nu noi suntem cei care facem oamenii fericiți sau mai buni, ci Dumnezeu. Noi suntem doar purtători ai Luminii. Acceptăm, învățăm… Eu am urmat un proces de învățătare.

„Universul pe care l-a creat Dumnezeu este minunat, de aici înclinația pentru frumos. Eu trăiesc cu deplina convingere că tot ce este lăsat de Divinitate este într-o armonie completă. Este doar Lumină și frumusețe”

Unul ușor sau dureros?

(zâmbește unor gânduri pierdute departe) Dureros atunci când nu am urmat planul divin, când nu am ascultat ce Mi-a spus. Este dureros atunci când consideri că tot ceea ce ți se întâmplă este nedrept. De fapt, ar trebui să te uiți atent, să înțelegi că este o lecție care trebuie să aducă o schimbare, să înveți ce ai de învățat și să mergi mai departe. Este important să acceptăm că în această lume suntem un mesager al binelui, nu doar un beneficiar. Îmi place frumosul în orice formă. Îmi place să cânt, am cântam mereu și cred că aș fi putut avea și o carieră în muzică. Am prezență scenică și aș fi putut fi o actriță foarte bună în sensul motivării celor din jur. Mi s-a oferit o scenă medicală de pe care pot să transmit informații de înalt nivel științific într-o formă plăcută și ușor de asimilat. De fapt, acestea sunt atuuri pe care trebuie să le aibă oricine își dorește a fi un speaker foarte bun, alături de integritate, care te face să fii un key opinion leader. Dar să știți că doar integritatea și probitatea profesională nu sunt suficiente fără generozitate. Oamenii te urmează dacă ai capacitatea de a te sacrifica pentru ei, dacă te pui pe tine înaintea interesului lor personal. Nu am realizat că sunt un lider pentru cei din jur decât mai târziu, când oamenii mi-au cerut ajutorul nu doar ca medic, ci și ca prieten, când au simțit că vor mai mult de la soarta lor. Am luptat ca să fiu un lider, poziție pe care nu o câștigi decât dacă faci dovada experienței profesionale, a integrității, a seriozității și când toate acestea sun sigilate de dragostea și respectul celor din jur. Respect pe care nu îl poți primi dacă nu îl dăruiești, dacă nu te bucuri de lumina din ochii oamenilor și de căldura din inimile lor oferite drept recunoștință nu doar pentru că i-ai ajutat ca medic, ca profesor sau ca mentor, ci poate pentru că le-ai fost alături, măcar și pentru o secundă, ca Om.