Home Business Perfecționarea abilităților în tehnologia digitală poate duce la creșterea productivității afacerilor din...

Perfecționarea abilităților în tehnologia digitală poate duce la creșterea productivității afacerilor din România

88
0

Digitalizarea companiei, în contextul actual, reprezintă motorul progresului economic și al competitivității. Investițiile în infrastructura digitală și clasificarea companiilor în funcție de gradul de „competitivitate digitală” sunt în strânsă legătură cu rezultatele de natură economică. De asemenea, investițiile în tehnologiile digitale și în formarea profesională a utilizatorilor, aceste tehnologii sunt esențiale în vederea creșterii competitivității pe piață.

Tehnologiile se dezvoltă vertiginos în mai toate domeniile. Ritmul de inovare este rapid. Digitalizarea afacerilor, a proceselor din firme, nu mai este o dovadă de situare în avangardă, este o nevoie obiectivă pentru menținere pe piață. Toate aceste transformări impun în mod imperativ eforturi de formare a angajatilor. In lipsa acestor eforturi, performanta și competitivitatea firmei ar scadea simțitor.

Cu toate acestea, nu doar investițiile în tehnologie sunt importante. Pentru a avea succes, firmele trebuie să prioritizeze și dezvoltarea competențelor digitale în rândul angajaților. Cu ajutorul acestora și a investițiilor în tehnologie, companiile pot deveni un motor al progresului și al competitivității pe piața românească.

Din păcate, România nu a dovedit să aibă o strategie concretă privind competențele digitale. Programul Național de Reziliență și Redresare (PNRR) prevede acțiuni pentru digitalizarea educației și dezvoltarea competențelor digitale la elevi. Din păcate, reforma trebuie finalizată până la 30 iunie 2024 și este puțin timp pentru a putea avea un impact real în creșterea conpetitivității economice pe termen scurt.

Prin programul PNRR, se descriu scheme dedicate perfecționării și recalificării angajaților din întreprinderi (bugete alocate totale de 36 milioane EUR), iar 2.000 de IMM-uri, până la sfârșitul anului 2025, vor primi finanțare și vor implementa proiecte pentru îmbunătățirea și obținerea de competențe digitale pentru angajații lor, punând accentul pe tehnologiile emergente, cum ar fi: IoT (internetul obiectelor), Big data (volume mari de date), Învățare automată, AI (inteligență artificială), Automatizarea proceselor robotizate și tehnologia blockchain.

Astfel, devine imperativă dezvoltarea abilitățile de comunicare în lumea digitală pentru angajați și creșterea competențelor digitale, indiferent de nivelul de ierarhizare din cadrul unei companii.

O definiție simplă asociată competențelor digitale se referă, de fapt, la una dintre cele opt competențe cheie definite de Parlamentul European și punctează abilitatea de a utiliza sigur diverse game de tehnologii digitale pentru a obține informații, pentru comunicare și soluționarea problemelor de bază în toate aspectele vieții. Aici avem în vedere cinci aptitudini care formează competențele digitale: procesare de informații, creare de conținut, comunicare, rezolvarea de probleme și securitate.

În timpul pandemiei de COVID-19, statele membre au înregistrat progrese în eforturile lor de digitalizare, dar încă depun eforturi pentru a elimina punctele slabe în ceea ce privește competențele digitale ale populației, transformarea digitală a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și introducerea rețelelor 5G avansate.

Deși avem o viteză mare a internetului, mulți angajați în industria IT & outsoursing și acces la diverse tehnologii digitale, conform Indicelui economiei și societății digitale (DESI) din anul 2022, România se află pe locul 27 din 27 din Uniunea Europeană.  Performanța digitală a României are încă nevoie să înregistreze progrese considerabile.

România are rezultate relativ bune în ceea ce privește conectivitatea, aceasta reprezentând dimensiunea pentru care obține cel mai bun punctaj. Proporția utilizării serviciilor de acoperire de bandă largă fixă de cel puțin 100 Mbps (57 %) și prin rețelele fixe de foarte mare capacitate (87 %) depășește media UE. Acest lucru este, de asemenea, important având în vedere obiectivul deceniului digital de acoperire în proporție de 100 % a tuturor gospodăriilor prin rețelele de gigabiți până în 2030.

Cu toate acestea, performanțele țării în ceea ce privește integrarea tehnologiilor digitale și a serviciilor publice digitale sunt slabe în comparație cu cele ale celorlalte state membre ale UE. Ponderea IMM-urilor care au cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală (22 %) și procentajul întreprinderilor care fac schimb electronic de informații (17 %) sunt cele mai scăzute din UE. Nivelul scăzut de digitalizare și progresele relativ lente împiedică economia României să profite pe deplin de oportunitățile oferite de tehnologiile digitale. Această situație este agravată și mai mult de nivelul foarte scăzut al serviciilor publice digitale, atât pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderi.

Conform rapoartelor statistice oferite de Comisia Europeană, România a rămas, în 2022, în urmă în ceea ce privește o serie de indicatori ai dimensiunii capitalului uman, cu un nivel foarte scăzut de competențe digitale de bază în comparație cu media UE, dar își menține o poziție bună în ceea ce privește proporția femeilor specialiste în domeniul TIC din forța de muncă (locul II, cu un procent de 35,8% din totalul femeilor activ implicate în piața muncii) și în ceea ce privește numărul absolvenților în domeniul TIC (locul IV din UE). Institutul Național de Statistică (INS) a raportat pentru 2021-2022 un total de 554.000 de studenți la nivel de studii de licență, master și doctorat. Dintre aceștia, 55,54% erau de sex feminin. Dintre aceștia însă, doar 2% reprezintă efectiv absolvenți de studii superioare și postuniversitare din domeniul TIC.

O schimbare semnificativă a ritmului de pregătire a României în ceea ce privește competențele digitale este esențială, pentru ca UE să atingă obiectivul deceniului digital privind competențele digitale de bază și specialiștii în domeniul TIC.

În același timp, peste un sfert dintre adulții din România (27,7%) au participat, în 2022, la programe de educație formală sau non-formală, potrivit datelor raportate de INS. Acest lucru este încurajator, căci participarea adulților la educație și formare este una dintre țintele-cheie stabilite în privința educației la nivel european, pentru 2030.

În anul 2023, în România, s-a desfășurat o serie de programe de instruire pe competențe digitale de bază sau avansate, derulate prin fonduri europene. Dintre acestea, proiectul CODIX derulat de Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR), a oferit zeci de cursuri de pregătire relevantă și actualizată pe competențe digitale de bază și avansate, pentru +295 de români și a sprijinit +200 de întreprinderi pentru  dezvoltarea competențelor digitale ale angajaților acestora.

Prin proiectul CODIX, UGIR a ajutat firmele private să ofere salariaților competențe digitale, potrivite pentru implementarea tehnologiilor avansate și digitalizare. Perioada de implementare a fost din 19.09.2022 până la finele anului 2023. Obiectivul prioritar a fost susţinerea întreprinderilor din sectoarele cu potențial competitiv în adaptarea la noile evoluţii tehnologice, în urmărirea dezvoltării prin inovare, prin formarea de competențe din sfera TIC pentru capitalul lor uman.

Regiunile vizate au fost Vest, Nord-Vest, Centru, Sud-Vest Oltenia. În aceste zone au fost organizate evenimente de informare pentru 199 participanți, dintre care 195 au fost parte a grupului țintă eligibil conform proiect.

Pe baza înscrierilor, UGIR a oferit posibilitate organizării de cursuri de competențe digitale de bază (utilizarea calculatorului si a internetului, a sistemelor de operare, servicii digitale și rețele sociale, prelucrare și gestionare documente electronice, introducere în securitatea informatică) și cursuri de competențe digitale avansate pentru specialiști în IT (sociale media marketing, dezvoltare aplicații pe mobil sau aplicații informatice pentru gestiune procese, programare web și programare Java, C#, Python etc, machine learning, blockchain, virtual reality, cybesecurity etc, aplicații market store și e -commerce, gestiune baze de date, management documente, tehnologii Icloud, etc).

Valoare totală proiect 4.769.716,31 lei, din care valoarea cofinanțării UE a fost de 4.054.258,86 lei. Partenerii în implementarea proiectului: UGIR, Asociația pentru Dezvoltare Durabilă și CECCAR. Cod SMIS proiect: 142636.

Proiectul CODIX- pentru reușita companiilor și a competențelor angajaților în era digitală.

Detalii despre rezultatele proiectului: www.ugirform.ugir.ro